Turcia

M-am intors , ba ! :) .

Turcia e o tara superba , daca stii cum sa o privesti . E un amestec uimitor de nou si vechi , cu accent pe vechi , totusi . Intr-un fel ii admir ca tin cu dintii de traditiile lor , de identitatea lor ca stat . Ca sa va dau un exemplu despre ce vorbesc , o sa va descriu un restaurant din Trabzon :

Malul marii . Vreme splendida . Pe faleza , din 10 in 10 m . sunt palmieri plantati . Un restaurant se ridica mandru . E super modern , iar arhitectura lui e placuta ochiului . Intram , ne asezam la masa , comandam . Mancarea foarte buna , serviciul ireprosabil . Pe mine ma chema natura . Ma duc la baie si BINEINTELES ca erau bude d-alea turcesti X( . Si nici macar nu aveau bazin sa tragi apa . Era traditionalul ibric si robinet . INTR-UN RESTAURANT SELECT DE PE MALUL MARII !

In Istanbul am avut si noroc si ghinion . Primul avion catre Trabzon a fost anulat , pentru ca era furtuna pe mare . Astfel am primit cazare moca la un hotel de 5 ( cinci ! ) stele in Istanbul . Ba mai mult , din cauza unor neintelegeri am ratat si al doilea avion , deci am mai pierdut un pic timpul prin Istanbul . Care ar fi ghinionul ? Pai , fiind cursa cu escala la Istanbul , bagajele mele erau deja in Trabzon . Adica tot timpul cat am stat in Istanbul , am stat cu aceleasi haine )) . Sa va mai spun ca spre finalul celei de a doua zile , imi spalam chilotii si sosetele in chiuveta , folosind balsamul de par ? Si ca apoi foloseam pheonul sa le usuc ?

Trabzonul e superb . Zici ca e Miami ) . Erzurum , cel mai vechi oras din Turcia , e deprimant rau . Faci slalom printre craterele cauzate de bombele kurzilor si cersetori . Ai si ce vedea totusi . Dar imbatranesti 5 ani cand vezi catai saracia e pe acolo .

Oamenii sunt super extra mega prea prietenosi . Ne depasesc clar la capitolul asta .

Un singur mister ramane . Nu inteleg cum intr-o tara de marimea Turciei , in orase ca Istanbul si Trabzon , nici macar in aeroporturi sa NU SE VORBEASCA ENGLEZA ? ? ? M-am inteles cu ei mai mult prin germana si prin limbajul corpului . Frate , deci sunt lepre rau la englezaaaa ! Repet , nici macar in aeroporturi , unde se presupune ca trebuie sa ai ceva cunostine de engleza pentru a fi angajat , nu am dat de cineva care sa vorbeasca limba internationala . Or fi ei peste noi , dar asta e o bila neagra pentru ei . Pai eu am prieteni care vorbesc fluent 2 limbi straine si sunt incepatori intr-o a 3a limba  . Si asta la 17 ani .

Ca o ultima observatie , vreau sa spun ca turcii sunt obsedati de Ataturk . E un erou al patriei si il ridica zilnic in slavi . Nu exista institutie publica care nu fie ” dotata” cu o statuie a marelui Ataturk  si nu exista oras , sat , catun care sa nu dispuna de un parc denumit logic ” Ataturk Park ” .  Nu stiu istorie atat de mult , deci nu pot sa judec , dar personal mi se pare exagerat .

Am vizitat moschei . Am cunoscut multi oameni . Mi-am facut prieteni . M-am distrat . Vreau sa ma intorc intr-o buna zi . Stiu ca am promis si poze , dar asta mai tarziu , acum am treaba .

Gule Gule ! ( La revedere ! )

Pana data viitoare ,

Nu uitati ,

There is no spoon !

The sum of all my fears

[ In caz ca va intrebati de ce recent prefer sa scriu in engleza , ei bine , intr-un fel ma antrenez . . ]

There’s no point in running away . If there’s nothing you want to change . If you do have things to change , running away buys you time .

Not enough time to make it allright . But enough time to make it count .

It’s better to take one fear down at a time . Cos’ if you prefer to hide  from  every fear in your life , eventually , you’ll end up facing the sum of all your fears .  That’ll be the que to run .

I woke up the other day , and there it was , starring me in the eye , being all around me . The sum of all my fears .

Pana data viitoare ,

Nu uitati ,

There is no spoon !